Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de o forta mai mare decat rezistenta sa.
Cel mai des se fractureaza oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cel mai usor atunci cand osul este bolnav, sau la batrani, ale caror oase sufera o demineralizare.
Fracturile pot fi de mai multe feluri.
In functie de pozitia capetelor de os fracturat, putem distinge fracturi fara deplasare in care fragmentele osului raman pe loc si fracturi cu deplasare in care capetele de os se departeaza unul de celalalt.
Cele cu deplasare se pot transforma usor in fracturi deschise. De aceea, este foarte important sa misti cat mai putin membrul afectat.
In functie de afectarea tegumentului supraiacent, putem distinge:
- fracturi inchise in care pielea ramane intacta
- fracturi deschise la care fractura este insotita si de o plaga la nivelul pielii. Acestea au un pericol crescut de infectie, si deobicei se insotesc de hemoragie.
In functie de numarul de fragmente osoase se disting:
- fracturi simple, care au numai doua fragmente osoase
- fracturi cominutive, in care sunt mai multe fragmente.
Semnele dupa care putem recunoaste o fractura se impart in doua categorii, respectiv semne de probabilitate si semne de certitudine.
Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt durerea, deformarea locala, impotenta functionala si echimoza (vanataia) ce apare a doua zi.
Semnele de certitudine sunt mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, crepitatiile osoase ce apar la frecarea celor 2 fragmente, lipsa de transmitere a miscarii la distanta si intreruperea traiectului osos, ce se poate palpa in cazul oaselor superficiale, de exemplu tibia.
Nu insista prea mult la cercetarea semnelor de certitudine ale unei fracturi deoarece deplasarea capetelor osoase poate provoca leziuni la nivelul vaselor sau nervilor, sau poate transforma o fractura inchisa intr-una deschisa.
Cand degajezi victima de la locul accidentului este important sa nu misti membrul afectat pentru a nu produce complicatii.
Examineaza general si local victima pentru a depista leziunile imparte-le in functie de gravitate.
Daca pacientul este in stop cardiorespirator trebuie sa incepi manevrele de resuscitare imediat.
Imobilizarea fracturilor nu este o urgenta mare, asadar te poti ocupa de aceasta dupa ce si-a revenit victima.
Singurul caz in care trebuie sa acorzi mare importanta unei plagi sau fracturi deschise la un pacient in stop cardiorespirator este acela in care sangereaza foarte mult, caz in care rogi ajutorul sa faca hemostaza si imobilizarea in timp ce tu faci manevrele de resuscitare.
Daca nu ai un ajutor, este important ca tu sa faci hemostaza inainte, altfel tot sangele pe care il pompezi prin compresii va iesi din corp prin plaga.
Pentru imobilizarea unei fracturi trebuie sa folosesti o atela, care este un material dur ce mentine membrul in aceeasi pozitie.
In cazul in care nu ai o atela, foloseste un obiect lung si dur, de exemplu o bucata de lemn.
Este important sa imobilizezi atat articulatia de deasupra cat si cea de dedesubt, pentru a evita orice miscare. De exemplu, intr-o fractura de tibie, atela trebuie sa acopere atat articulatia genunchiului, cat si a gleznei.
Daca nu ai nimic in jur ce poti folosi, poti lega membrul afectat de cel neafectat, punand un material intre cele 2 planuri pentru a nu produce leziuni tegumentare.
In cazul unei fracturi cu angulatie, in care membrul este deformat, nu incerca sa-l aduci in axul normal, deoarece ai putea face mai rau. Imobilizeaza-l asa!
Nu uitați să zâmbiți și să motocicliți în siguranță.
